România, țara în care femeile excelează la studii, dar potențialul lor economic rămâne insuficient valorificat

România ocupă primul loc în Uniunea Europeană la ponderea femeilor în rândul absolvenților STEM, însă se situează mult sub media europeană în ceea ce privește ocuparea femeilor. O cercetare lansată de economista Cristina Chiriac arată că reducerea acestui decalaj ar putea reprezenta o oportunitate economică de aproximativ 160 de miliarde de lei anual.

România formează femei cu pregătire înaltă, dar nu reușește să transforme pe deplin această resursă în participare economică, venituri și independență financiară. Este una dintre concluziile cercetării „România Nevalorificată – Capitalul uman feminin între performanță și inegalitate”, realizată de Dr. ec. Cristina Chiriac, alături de o echipă de contributori, și lansată pe 10 noiembrie 2026, la București.

Datele prezentate în cercetare conturează un contrast puternic. România se află pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește ponderea femeilor în rândul absolvenților de știință, tehnologie, inginerie și matematică (STEM), cu 42,1%. În schimb, numai 59,5% dintre femeile cu vârste între 20 și 64 de ani sunt ocupate, comparativ cu media europeană de 71,3%.

Deși indicatorii măsoară populații diferite și nu pot fi comparați direct pentru a determina o pierdere economică, ei evidențiază o problemă structurală: performanța educațională nu este însoțită întotdeauna de oportunități corespunzătoare pe piața muncii.

O oportunitate economică de 160 de miliarde de lei anual

Potrivit cercetării, într-un scenariu ipotetic în care rata de ocupare a femeilor din România ar ajunge la media Uniunii Europene, aproximativ 643.000 de femei în plus ar putea fi integrate în ocupare.

În condițiile ipotezelor utilizate în calcul, această creștere ar corespunde unei producții economice suplimentare estimate la aproximativ 160 de miliarde de lei anual, echivalentul a 8,4% din PIB-ul României din 2025.

Estimarea nu reprezintă o pierdere economică deja înregistrată și nici o prognoză de creștere, ci ilustrează dimensiunea potențialului care ar putea fi valorificat printr-o participare mai mare a femeilor la economie.

Pentru a identifica mecanismele prin care acest potențial rămâne insuficient valorificat, Cristina Chiriac propune un nou cadru conceptual de analiză, denumit Human Capital Conversion Gap (HCCG).

Acesta urmărește întregul parcurs al capitalului uman, de la educație și dobândirea competențelor până la participarea pe piața muncii, venituri, acumularea de capital, antreprenoriat și drepturi de pensie. Analiza include și timpul dedicat muncii neremunerate, în special responsabilităților de îngrijire.

„Am pornit de la o întrebare simplă: ce se întâmplă cu potențialul unei femei după ce își încheie studiile? Dacă nu poate reveni la muncă, dacă pregătirea ei nu se reflectă în venituri sau dacă anii de îngrijire îi afectează pensia, trebuie să înțelegem unde apar aceste obstacole. Prin HCCG propun să privim întregul parcurs. O decizie de astăzi poate avea consecințe peste douăzeci sau treizeci de ani. Avem nevoie să le urmărim pentru a putea interveni la timp”, explică Dr. ec. Cristina Chiriac.

Lipsa creșelor, o problemă care afectează și economia

Unul dintre obstacolele evidențiate de cercetare este accesul limitat la serviciile de îngrijire a copiilor.

În România, doar 11,4% dintre copiii cu vârste sub trei ani beneficiau, în 2024, de servicii formale de educație și îngrijire timpurie, față de media Uniunii Europene de 39,3%.

Această diferență are consecințe care depășesc sfera familială. Lipsa unui loc la creșă poate întârzia întoarcerea unui părinte la serviciu, poate determina întreruperi prelungite ale carierei și poate reduce veniturile și contribuțiile la sistemul de pensii.

Cercetarea atrage atenția că efectele unor asemenea întreruperi se pot acumula de-a lungul întregii vieți profesionale. O perioadă în afara pieței muncii poate influența experiența acumulată, posibilitățile de promovare, economiile personale și independența financiară la vârsta pensionării.

Din această perspectivă, investițiile în creșe ar trebui evaluate nu doar prin numărul de locuri construite, ci și prin capacitatea lor efectivă de a sprijini revenirea părinților pe piața muncii.

Zece măsuri de politică publică pentru valorificarea capitalului uman feminin

Cercetarea propune zece direcții de intervenție, care includ îmbunătățirea accesului la educație și servicii de îngrijire, reducerea inegalităților salariale, facilitarea finanțării antreprenoarelor și recunoașterea perioadelor de îngrijire în acumularea drepturilor de pensie.

O propunere distinctă vizează adaptarea fiscalității muncii cu timp parțial, pentru a facilita angajarea persoanelor care nu pot lucra cu normă întreagă, inclusiv a celor cu responsabilități familiale.

Pentru multe femei, un program redus poate reprezenta o etapă importantă în revenirea la activitatea profesională. Cercetarea susține necesitatea evaluării tratamentului fiscal al acestor contracte și din perspectiva efectelor asupra ocupării, veniturilor și continuității contribuțiilor sociale.

Costul anual estimat pentru cele nouă măsuri care beneficiază de evaluări financiare este cuprins între 2,96 și 3,51 miliarde de lei în faza de construcție. Impactul bugetar al celei de-a zecea măsuri, referitoare la fiscalitatea muncii cu timp parțial, urmează să fie evaluat separat.

Totodată, în scenariul apropierii ratei de ocupare feminină de media europeană, cercetarea estimează un potențial de venituri fiscale suplimentare de aproximativ 11 miliarde de lei anual. Această valoare este condiționată de ipotezele scenariului și nu reprezintă un venit garantat prin implementarea măsurilor propuse.

De la performanță educațională la independență economică

Una dintre ideile centrale ale cercetării este că dezvoltarea economică nu poate fi evaluată exclusiv prin nivelul de educație al populației. La fel de important este modul în care competențele dobândite se transformă în oportunități profesionale și în securitate financiară pe termen lung.

HCCG propune o abordare integrată a acestor transformări, fără a constitui, în etapa actuală, un indice statistic sau un clasament internațional. Dezvoltarea sa ulterioară presupune standardizarea indicatorilor, accesul la date comparabile și verificarea empirică a relațiilor dintre etapele analizate.

Cercetarea evidențiază și necesitatea unor date publice mai detaliate, prezentate separat pentru femei și bărbați, care să permită evaluarea rezultatelor politicilor economice și sociale.

Într-o economie în care disponibilitatea forței de muncă și productivitatea sunt esențiale pentru dezvoltare, valorificarea competențelor femeilor devine astfel nu doar o problemă de egalitate de șanse, ci și una de politică economică.

Miza nu este doar câte femei absolvă o facultate sau intră pe piața muncii, ci câte reușesc să transforme pregătirea profesională într-o carieră stabilă, venituri, capital și o pensie care să le asigure independența economică.

Cercetarea „România Nevalorificată – Capitalul uman feminin între performanță și inegalitate” este structurată în șapte capitole și trei anexe metodologice. Autoarea, Dr. ec. Cristina Chiriac, este doctor în economie, antreprenor și președinte fondator al Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF).

Sinteza cercetării este disponibilă pe www.cristinachiriac.ro.